Mihail Kogălniceanu.html



Acest articol sau această secţiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteţi ajuta găsind susţinere bibliografică pentru conţinutul paginii.

Acest articol se referă la Mihail Kogălniceanu, politician, ministru, scriitor. Pentru alte sensuri vedeţi Mihail Kogălniceanu (dezambiguizare).

Mihail Kogălniceanu
Prim-ministru al României
În funcţie 11 octombrie 1863 – 26 ianuarie 1865
Precedat de	Nicolae Creţulescu
Succedat de	Nicolae Creţulescu
Ministru al Afacerilor Externe
În funcţie 27 aprilie 1876 – 23 iulie 1876 3 aprilie 1877 – 24 noiembrie 1878
Precedat de	Dimitrie Cornea (1876) Nicolae Ionescu(1877)
Succedat de	Nicolae Ionescu (1876) Ion Câmpineanu(1878)
Născut(ă)	6 septembrie 1817 Iaşi
Partid politic	Partidul Naţional Liberal

Mihail Kogălniceanu (n. 6 septembrie 1817, Iaşi; d. 20 iunie 1891, Paris) a fost un om politic de primă mărime din România.

"N-aş schimba săraca Moldovă nici pentru întâiul tron din lume", afirma la Luneville, în Franţa, Mihail Kogălniceanu, cel care se considera, pe bună dreptate, „un adevărat fiu al secolului al XIX lea”. A fost istoric, scriitor, ziarist, om politic, prim-ministru şi, mai tarziu, ministru de externe. A jucat un rol important în Revoluţia de la 1848 şi în lupta pentru Unirea Principatelor Române.

Statuia lui Mihail Kogălniceanu din Bucureşti, în piaţa care-i poartă numele

Personalitate fascinantă a epocii moderne, spirit pasionat şi comprehensiv, Mihail Kogălniceanu se situează în fruntea celor mai talentaţi reprezentanţi ai generaţiei paşoptiste. Era urmaş al răzeşilor de pe Kogălnic. Asta nu l-a împiedicat în niciun fel să facă studii strălucite în Franţa şi Germania. În 1839, redactează "Foaea sătească a prinţipatului Moldovei", publicaţie nevinovată cu efecte modeste, dar sigure. În mai 1840 a anunţat apariţia a 6 tomuri din Letopiseţele Valahiei şi Moldaviei şi, în acelaşi an a pregătit apariţia unei publicaţii de documentaţie istorică, intitulată „Arhiva românească”. Publicaţia a apărut în 1841. La nouă ani de la Revoluţia din 1848, Kogălniceanu participă ca deputat de Dorohoi la adunarea ad-hoc de la Iaşi unde este chemat să se pronunţe în privinţa Unirii. Sfetnic al domnitorului Al.I.Cuza, ministru, apoi prim-ministru al României, în perioada 1863 – 1865, Kogălniceanu a avut un rol hotărâtor în adoptarea unor reforme cruciale. Ca ministru de externe al ţării în 1867 şi în perioada 1877–1878, Mihai Kogălniceanu şi-a legat numele de actul proclamării independenţei de stat a României.

Mihail Kogălniceanu a fost căsătorit cu Ecaterina Jora (1827-1907), văduva colonelului Iorgu Scorţescu.

Mormântul lui Mihail Kogălniceanu de la Cimitirul Eternitatea din Iaşi.

A fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Iaşi.

modifică Bibliografie

• Maria Platon, Dacia literară supt redacţia lui Mihail Kogălniceanu, Bucureşti, Editura Minerva, 1972
• Alexandru Zub, Mihail Kogălniceanu. 1817-1891. Biobibliografie, Ed. Enciclopedică Română/ Ed. Militară, Bucureşti, 1971
• Alexandru Zub, Mihail Kogălniceanu istoric, Ed. Junimea, Iaşi, 1974
• Alexandru Zub, Mihail Kogălniceanu, arhitect al României moderne, Ed. Institutul European, Iaşi, 2005
• George Cristea Nicolescu, Mihail Kogălniceanu (1946)
• A.D. Xenopol , Mihail Kogalniceanu, 1895

modifică Legături externe

• en Mihail Kogălniceanu - Biografia

La Wikisursă există texte originale legate de Mihail Kogălniceanu

Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Mihail Kogălniceanu

v • d • m

Revoluţionari români la 1848

Vasile Alecsandri | Simion Balint | Nicolae Bălcescu | Simion Bărnuţiu | Cezar Bolliac | Ion Ionescu de la Brad | Ion C. Brătianu | Ioan Buteanu | Timotei Cipariu | Alexandru Ioan Cuza | Petru Dobra | Ioan Dragoş | Ion Ghica | Alexandru G. Golescu | Ştefan Golescu | Ion Heliade Rădulescu | Avram Iancu | Alexandru Papiu Ilarian | Barbu Iscovescu | Mihail Kogălniceanu | August Treboniu Laurian | Dimitrie Macedonski | Gheorghe Magheru | Andrei Mureşanu | Eftimie Murgu | Aron Pumnul | Constantin Daniel Rosenthal | C.A. Rosetti | Alecu Russo | Axente Sever | Popa Şapcă | Ioan Sterca-Şuluţiu | Gheorghe Tattarescu | Christian Tell

 

Acest articol despre un român este deocamdată un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea sa..